STANDARD URIAS AMERICAN-cel mai complet standard din cele existente in tara noastra
Denumirea rasei: Giant Homer/American giant homer.
Originea: a fost creat în SUA la începutul secolului XX, cu scopul de a fi crescut în ferme de mari dimensiuni, pentru
producția de carne.
Categoria: aparține grupei porumbeilor utilitari.
Dimensiuni corporale: greutate: - masc - 1000gr -fluctuatie 850-1130gr, fem 940gr -fluctuatie 800-1030 gr,inaltime 25-28 cm,lungime 24-26.5 cm,latime piept 12,5-15 cm.
Marimea inelului:10.
Impresia generală: este un porumbel de talie mijlocie spre mare, cu poziția corpului înclinată, nemotat, neâncălțat, fără
cravată. Este asemanator cu porumbelul călător, însă este mai mare, mai puternic.
Ținuta: porumbelul este deosebit de puternic, alert, părând încrezator și totodată dur, aspru. Nu trebuie să fie prea gras ori
slab și nici sperios sau excesiv de liniștit (plictisit).Din modul în care se imbină diferitele regiuni corporale trebuie să rezulte
armonie, vigoare. Capul: deosebit de puternic. Din profil se observă că linia exterioară a acestuia 9 de la vărful ciocului la
ceafă) este una curbă cu deschidere destul de mare.. Creștetul capului nu trebuie să fie ingust sau plat. Fruntea și ceafa
sunt late, rotunjite dar nu bombate. Privind din fată se observă cum fruntea descrește foarte puțin ca lațime spre baza
ciocului.
Ochii: au privirea crăncenă, aprigă. Sunt apreciați porumbeii care au ochii rubinii indiferent de culoarea penajului, deși sunt
acceptați și ochii negri la varietățile albe sau balțate sau ochii orange pentru albastri și guti.
Genele: căt mai discrete, aproape inexistente
Ciocul: destul de scurt, însă rămănând în proporție cu pielea capului, puternic, bonț, cu mandibulele
drepte și aproape egale ca grosime. Este îndreptat în jos făcând un unghi de 45 de grade cu
orizontala. Culoarea sa este asortată culorii penajului. Cărunculele nazale: destul de dezvoltate, cu
textură fină.Ele umplu golul dintre frunte și cioc, fără să iasă în afara liniei exterioare trasată de
ceafă și crestetul capului (privind din profil). Mandibula inferioară este lipsită de orice formațiune
asemănătoare carunculelor. Gâtul: gros, de lungime medie, bine legat de trunchi. Se ascute foarte
puțin de la baza spre partea superioară. Corpul: puternic, scurt, lat și adânc. Are aspect cubic.
Luând porumbelul în mănă vom descoperi că este mult mai greu decăt ne-am imaginat. Pieptul
este proeminent și lat ( de aproximativ 14 cm între încheieturile aripilor). Sternul, lung și acoperit bine cu mușchi masivi și
elastici, se curbează puțin spre abdomen. Spatele este lat și drept, crupionul puternic. Aripile: străns lipite de corp,
proporționale ca mărime cu celelalte regiuni corporale. Remigele primare se odihnesc pe coadă, aproape atingându-se la
vărfuri. Cele secundare trebuie să acopere bine spatele și crupionul. Coada: este scurtă, alcătuită din 12 rectrice
puternice, susținute de pene spracodale și subcodale bine dezvoltate, purtată străns, astfel că ajunge la vărf de grosimea
unei pene și jumătate. Este mai lungă cu aproximativ 2 cm decăt vărful aripii. Ca poziție, coada continuă linia înclinată
(într-un unghi de 12 grade) a spatelui. Picioarele: de lungime medie, cu aplomb mare, sunt poziționate puțin înclinat, din
spate spre înainte. Au osătura puternică, iar coapsele bine acoperite de mușchi. Genunchii și fluierele picioarelor sunt
lipsite de pene. Degetele sunt drepte, puternice, corect crescute. Culoarea unghiilor corespunde cu cea a ciocului.
Penajul: neted, mătăsos, străns lipit de corp. Penajul trebuie să fie curat, fără semne de infestație cu paraziți. Remigele
sunt late, puternice, acoperindu-se bine unele pe celelalte. Penele supracodale și cele subcodale sunt lungi, acoperind
bine rectricele. Culori:varietățile de culoare sunt foarte variate întălnindu-se porumbei unicolori, baltați, pestriți, capaciți,
albi cu cozile colorate, etc.Defecte minore-gat scurt,crupa ingusta,pozitia cozii,picioare si degete subtiri,culoare penaj,culoare ciocului diferita de cea a ghearelor Defecte grave: corp prea mic sau prea mare,corp subțire,forma atipica,picioare lungi, stern strâmb, cap nedezvoltat sau cu denivelări,crestet ingust sau plat,cap patrat, poziția
corpului verticală,pozitia gatului neverticala,cioc lung si subtire,mandibula mult mai mica fata de cealalta,ochi alb ,piept ingust si plat sau prea coborat spre sol,coada lata si lunga,căruncule nazale încretite sau prea mici, gât subțire, aripi trenate,penaj murdar.
3 comentarii...
Share on linkedin Share on facebook Share on twitter Share on email More Sharing Services
STANDARDUL RASEI GIANT HOMER
Ciocul: destul de scurt, insa ramanand in proportie cu pielea capului, puternic, bont, cu mandibulele drepte si aproape egale ca grosime. Este indreptat in jos facand un unghi de 45 de grade cu orizontala. Culoarea sa este asortata culorii penajului. Carunculele nazale: destul de dezvoltate, cu textura fina.Ele umplu golul dintre frunte si cioc, fara sa iasa in afara liniei exterioare trasata de ceafa si crestetul capului (privind din profil). Mandibula inferioara este lipsita de orice formatiune asemanatoare carunculelor. Gatul: gros, de lungime medie, bine legat de trunchi. Se ascute foarte putin de la baza spre partea superioara. Corpul: puternic, scurt, lat si adanc. Are aspect cubic. Luand porumbelul in mana vom descoperi ca este mult mai greu decat ne-am imaginat. Pieptul este proeminent si lat ( de aproximativ 14 cm intre incheieturile aripilor). Sternul, lung si acoperit bine cu muschi masivi si elastici, se curbeaza putin spre abdomen. Spatele este lat si drept, crupionul puternic. Aripile: strans lipite de corp, proportionale ca marime cu celelalte regiuni corporale. Remigele primare se odihnesc pe coada, aproape atingandu-se la varfuri. Cele secundare trebuie sa acopere bine spatele si crupionul. Coada: este scurta, alcatuita din 12 rectrice puternice, sustinute de pene spracodale si subcodale bine dezvoltate, purtata strans, astfel ca ajunge la varf de grosimea unei pene si jumatate. Este mai lunga cu aproximativ 2 cm decat varful aripii. Ca pozitie, coada continua linia inclinata (intr-un unghi de 12 grade) a spatelui. Picioarele: de lungime medie, cu aplomb mare, sunt pozitionate putin inclinat, din spate spre inainte. Au osatura puternica, iar coapsele bine acoperite de muschi. Genunchii si fluierele picioarelor sunt lipsite de pene. Degetele sunt drepte, puternice, corect crescute. Culoarea unghiilor corespunde cu cea a ciocului. Penajul: neted, matasos, strans lipit de corp. Penajul trebuie sa fie curat, fara semne de infestatie cu paraziti. Remigele sunt late, puternice, acoperindu-se bine unele pe celelalte. Penele supracodale si cele subcodale sunt lungi, acoperind bine rectricele. Culori:varietatile de culoare sunt foarte variate intalnindu-se porumbei unicolori, baltati, pestriti, capaciti, albi cu cozile colorate, etc. Defecte grave: corp mic, subtire, stern stramb, cap nedezvoltat sau cu denivelari, pozitia corpului verticala, caruncule nazale incretite sau prea mici, gat subtire, aripi trenate. Bibliografie: Rase de porumbei - Culegere de standarde; Autor, Cosmin Popa; Editura Universitas XXI, Iasi, 2003.Aspecte generale
Denumirea rasei: Giant Homer/American giant homer.
Originea: a fost creat in SUA la inceputul secolului XX, cu scopul de a fi crescut in ferme de mari dimensiuni, pentru productia de carne.
Categoria: apartine grupei porumbeilor utilitari.
Dimensiuni corporale: greutate:-masc-1000gr,fem 940gr Lt=24-27 cm.
SI MENTIONEZ SA NU FIE GREUTATEA MAI MARE SI DIMENSIUNI MAI MARI PT CA ATUNCIA NU MAI E CONFORM STANDARDULUI ACESTEI RASE CUM POVESTESC MULTI CRESCATORI DIN ROMANIA CA DETIN PASARI MAI MARI CA GREUTATE SI CA ASPECT FIZIC INSEAMNA CA SINT GISTE
Marimea inelului:10. 11
Standard
Impresia generala: este un porumbel de TALIE MIJLOCIE SPRE MARE, cu pozitia corpului inclinata, nemotat, neancaltat, fara cravata. Este asemanator cu porumbelul calator, insa este mai mare, mai puternic.
Tinuta: porumbelul este deosebit de puternic, alert, parand increzator si totodata dur, aspru. Nu trebuie sa fie prea gras ori slab si nici sperios sau excesiv de linistit (plictisit).Din modul in care se imbina diferitele regiuni corporale trebuie sa rezulte armonie, vigoare.
Capul: deosebit de puternic. Din profil se observa ca linia exterioara a acestuia 9de la varful ciocului la ceafa) este una curba cu deschidere destul de mare.. Crestetul capului nu trebuie sa fie ingust sau plat. Fruntea si ceafa sunt late, rotunjite dar nu bombate. Privind din fata se observa cum fruntea descreste foarte putin ca latime spre baza ciocului.
Ochii: au privirea crancena, apriga. Sunt apreciati porumbeii care au ochii rubinii indiferent de culoarea penajului, desi sunt acceptati si ochii negri la varietatile albe sau baltate sau ochii orange pentru albastri si guti.
Genele: cat mai discrete, aproape inexistente
Nume album:
HRANA PORUMBEILOR
Descriere album: Nutrienti care se folosesc in hrana porumbeilor
Cunoscand necesarul organismului unui porumbel in principii nutritive,in substante minerale si vitamine,este util sa se stie cum trebuie alcatuita o ratie de hrana pentru a raspunde cat mai complet unui organism in crestere si dezvoltare sau al unui organism care sa fie capabil sa produca energia necesara zborurilor etc.
In principiu ,o ratie bine echilibrata trebuie sa cuprinda 45-50% graunte de cereale(porumb,orz,ovaz,grau,secara,etc..)7-8-10% seminte de oleaginoase (floarea-soarelui,canepa,rapita etc..)
Stabilirea ratiei si alegerea grauntelor celor mai potrivite se fac cu mult discernamant ,cerand o buna cunostere a nevoilor organismului in perioada data.In functie de scop,de sezon,se pot da mai multe cereale sau dimpotriva acestea se reduc; se mareste cantitatea de leguminoase ,la nevoie se adauga oleaginoase s.a.m.d
Cereale
In alcatuirea unei ratii pentru porumbei ,vor intra in mai mare proportie grauntele de cereale.Acestea au cam 70% hidrati de carbon(glucide),8-12% substante proteice so 2-8% lipide,putine substante minerale(1,5-4%) si cantitati apreciabile de vitamine E si B,insa sunt sarace in carotene(pro-vitamina A),cu exceptia porumbului galben ,care e ceva mai bogat.
GRIUL. Este cautat de porumbei,dar trebuie dat cu multa chibzuinta,pentru ca fiind bogat in hidrati de carbon,favorizeaza ingrasarea si sterilitatea masculilor.
PORUMBUL. De asemenea este cereala apreciata ,este un furaj cu putere energetica mare ,fiind bogat in proteine si glucide;avand si o cantitate oarecare de carotene,mareste pofta de mancare si ridica digestibilitatea ratiei.De preferat este sa se dea porumbeilor porumb cu bobul mic.Porumbul are valoare calorica mare , administrat in cantitati mari duce la ingrasare.
OVAZUL. Desi nu le place porumbeilor este un furaj bogat in feruginoase ,se asimileaza usor si contribuie la formarea unor pene de calitate ,netede si unsuroase.Este bine ca ovazul sa se dea in hrana porumbeilor in special iarna,adica in perioada de asteptare a viitorului sezon sportiv;el ajuta ca zburatoarele sa fie usoare dar cu muschi tari.In acelasi timp ,este un tonifiant al sangelui si al sistemului nervos.Are insa un usor effect de franare a ouatului la porumbei;asadar in perioada ouatului ar fi bines a fie redus.
ORZUL,se recomanda sa se dea in hrana porumbeilor obositi dupa concursuri ,dupa gonire la cuib etc..
Amestecul de orz si ovaz constituie o hrana foarte buna pentru lunile ianuarie si februarie .Este bine sa nu se dea in hrana tineretului deoarece varfurile ascutite ale boabelor pot produce raniri pe traiectul digestiv.
Grauntele decorticate de ovaz si orz ,se recomanda sa se administreze pentru actiunea lor linistitoare ,pentru neutralizarea efectului produs de unele seminte excitante.Orzul, mai ales ,are actiune calmanta asupra stomacului si este eficace in oprirea fermentatiilor intestinale ,in combaterea diareei.
Secara are valoare nutritiva ceva mai redusa decat graul sau porumbul ,dar nu prea este pe placul porumbeilor.
Leguminoase:
Boabele de leguminoase sunt bogate mai ales in substante proteice (22-40%) dar au grasimi putine (1-5%); au mai multe minerale decat cerealele,fiind bogate mai ales in saruri de fosfor si calciu;ele contin cantitati mai mari decat cerealele vitamine din grupa B, in special vitamina B1,dar mai putin carotene.
Mazarea contine 22-26% proteina,50-52% substante neazotate,1-2% lipide si 4-5% celuloza.Avand digestibilitate ridicata ,ea poate sa intre in ratie in proportie de 15-20%, iar in amestec cu borceagul pana la 50-54% .Fiind bogata in substante minerale ea are,alaturi de porumb ,actiune favorabila asupra dezvoltarii organismului ,mareste rezistenta la eforturi,ajutand la reducerea oboselii.De retinut ca bobul de mazare verde are actiune diareica.
Mazarichea ,prin continutul sau ,actioneaza asupra sistemului nervos.Ea poate intra in ratie pana a 20% ,desi unii columbofili introduc in ratie pana la 60-70 sau chiar 80%,dar in acest caz cu borceag,deci in amestec cu grasime.Se va avea grija deosebita ca introducerea acesteia in ratie sa se faca treptat ,cantitatile majorandu-se saptamanal.Introdusa in ratie fara pregatirea tubului digestiv,mazarichea produce tulburari intestinale ;fecalele devin vascoase,cleioase,urat mirositoare. NU se recomanda in hrana porumbeilor tineri ,intrucat uneori produce congestii intestinale.
Soia.Desi foarte bogata in proteine ,nu se recomanda sa se dea in hrana porumbeilor ,intrucat poate produce tulburari manifestate prin schiopaturi ,ologeala etc..
Lintea are o valoare nutritive ridicata :30-32% proteine ,fiind si destul de bogata in saruri minerale(calciu, fosfor, fier asimilabil etc).Se poate introduce in ratie in cantitate de 5-10% ,avand actiune de inviorare a porumbeilor obositi.
Oleaginoase:
Nutreturile mai bogate in lipide sunt semintele oleaginoase;ele contin aproximativ 34,2% lipide, 24,3% proteine,22,55 substante extractive neazotate (in care intra si glucidele) si vitamina A .Dintre acestea amintim semintele de canepa ,in ,floareasoarelui si rapita.
Semintele de oleaginoase se recomanda sa se administreze in deosebi in timpul neparlirii ,avand actiune de stimulare a cresterii penelor ,fapt care ajuta la scurtarea perioadei respective.Datorita actiunii favorabile asupra cresterii penelor ,aceste seminte se dau in amestec ,in perioada premergatoare participarii la expozitii ,conferind penelor un luciu frumos.Ele stimuleaza ouatul si maresc procentul de fecunditate si ecloziune.Au usor effect laxativ, drept pentru care se administreaza si ca depurative.Aceste seminte pot intra in ratie in proportie de 5-7%,cunoscand ca excesul lor poate produce ,mai ales vara anumite tulburari :indispozitie,febra,congestia ficatului ;ca atare ,ele trebuie dozate foarte atent,in special in perioada concursurilor.
Floarea-soarelui fiind foarte bogata in proteine si ulei ,cu continut de sulf usor asimilabil ,are actiune deosebit de favorabila in cresterea penelor ;ca atare, se recomanda ca in perioada naparlirii sa fie prezenta in ratie in proportie de 5-6%
Rapita,semintele acestei plante sunt utilizate in hrana porumbeilor pentru continutul bogat de calciu ,magneziu,acid fosforic,sulf asimilabil ,precum si in substante grase (cca 38%).In cantitati mici (3-5% din ratie) au effect stimulator ;invioreaza ,prin marirea activitatii diferitelor functii vitale.
Rapita rosie ,desi contine mai putin sulf si fosfor ,stimuleaza activitatea sistemului nervos si mareste forta de zbor ;se va da in cantitati mici:1/4 dintr-un degetar pe zi pe cap de porumbel,in amestec timp de 8-10 zile in perioada premergatoare zborurilor .Rapita ,fiind foarte hidrofila si mucegaind usor ,se va pastra in locuri uscate si in cantitati mici .
Cinepa, semintele acestei plante plac foarte mult porumbeilor ,fiind bogate in substante proteice ,lipide si saruri minerale usor asimilabile;au actiune excitanta asupra instinctului genezic;se dau in ratie circa
album:
CE NU STIAI DESPRE PORUMBEI
Descriere album: În ciuda aspectului delicat, zboară cu uşurinţă pe distanţe enorme. Adaugă farmec unor oraşe ca Veneţia sau, de ce nu, Sibiu şi Braşov, în pieţele cărora se simt ca acasă. Simbol al păcii şi al iubirii, porumbeii sunt răspândiţi pe tot Globul.
Fideli toată viaţa
Porumbeii rămân fideli unei singure partenere, ceea ce i-a transformat în simbolul dragostei. În situaţii normale, nu-şi schimbă perechea până la sfârşitul vieţii. Porumbelul şi porumbiţa îşi construiesc cuibul în copaci, în podurile caselor sau direct pe pământ. Clocesc pe rând ouăle timp de 18 zile.
Îşi "alăptează" puii
Când ies din ou, puii sunt golaşi şi neputincioşi. Porumbiţa îi hrăneşte cu un lichid alb, pe care îl secretă din guşă. Acest mod de hrănire este tipic porumbeilor şi păsării flamingo. Se pare că „laptele” este secretat când se apropie ieşirea puilor din ou.
După un timp, laptele se transformă într-un fel de brânză, la care se adaugă şi hrană semidigerată, alcătuită din seminţe şi fructe, „preparată” tot în guşa părinţilor.
12 curiozităţi despre porumbei
- Zboară uşor pentru că oasele lor sunt pline de aer.
- Porumbeii sunt singurele păsări care „aspiră” apa de băut şi nu trebuie să-şi dea capul pe spate pentru a înghiţi.
-Văd în culori şi percep lumina ultravioletă.
- Sunt folosiţi în misiunile de salvare de pe ocean, fiind antrenaţi să vadă vestele roşii sau portocalii ale naufragiaţilor.
- Pot zbura cu până la 70 km/h şi parcurg într-o zi 800-900 de km.
- Sunt printre puţinele vietăţi capabile să-şi recunoască reflexia în oglindă.
- Porumbelul voiajor are un foarte bun simţ al orientării. El se poate întoarce de unde a plecat chiar şi de la 2.000 de kilometri distanţă.
- Simbolizează pacea interioară, armonia şi împăcarea.
- În sălbăticie trăiesc 10 ani şi 25 de ani dacă sunt domesticiţi.
- Au fost domesticiţi acum 5.000 de ani, în scop ornamental sau pentru a transporta mesaje.
- Pasărea dodo (dispărută în secolul al XVII-lea) făcea parte din familia porumbe lor
Nume album:
bine de stiut
Descriere album: Porumbeii sunt pasari monogame adica traiesc in perechi.Maturitatea
sexuala o ating la varsta de 5-7 luni,iar reproducerea o incep la 8
luni,cand sunt dezvoltati fizic.
Crescatorul va potrivi perechile pentru reproductie.Perechile se inchid
pentru scurt timp in boxe pentru imperechere sau chiar in cele de
cuibarit,pentru ca partenerii sa se obisnuiasca unul cu altul si sa se
obisnuiasca cu cuibul ce lea fost dat.
Femela depune in cuib,intr-o perioada de imperechere,doua oua albe si
lucioase.Primul ou il depune dupa 10-12 zile de la imperechere,iar al
doilea la un interval de 44 de ore.Greutatea unui ou este de circa
22-28g.
Clocitul incepe dupa depunerea celui de-al doilea ou si se face de
catre parteneri cu schimbul.Masculul cloceste ziua intre orele 9-18,iar
restul timpului femela.Dupa 3-4 zile de la inceperea clocirii,la
ovoscop (dispozitiv pentru examinarea embrionilor din ou),se poate
vedea daca ouale au fost fecundate sau nu.
Pe parcursul clocitului culoarea cojii oualor devine tot mai inchisa la
culoare.
Puii eclozeaza dupa 17-18 zile de la clocire si au greutatea in functie
de rasa,aproximativ 16-22g.
Dupa 15 zile de la clocire,in faza terminala a clocitului,in gusa
masculului si a femelei,incepe o secretie de lapte de porumbel,secretie
reglata pe cale hormonala.Sub influienta hormonului hipofizar,in timpul
clocitului peretele intern al gusii se ingroasa mult,epiteliul sau
creste si se exfoliaza.In urma acestui proces,Se aduna in gusa o
secretie galbena,ca si o pasta,care contine celule epiteliale,picaturi
de grasime si apa.
Puii,in primele 4-5 zile,primesc doar lapte de porumbel.De la a 5-a
zi,pe langa acel lapte,parintii le dau puilor si seminte inmuiate in
gusa,a caror cantitate se mareste in functie de varsta puilor.
Secretia laptelui se opreste cand puii ajung la varsta de 12-14
zile,cand acestia deja primesc doare seminte inmuiate.
Hranirea puilor o fac prin regurgitare,puii isi introduc ciocul in gura
parintilor,iar acestia prin regurgitare la dau hrana.
Parintii isi acopera puii in primele 8-10 zile de la ecloziune.
La varsta de 6 zile,puii incep a se imbraca in pene,iar parintii ii
parasesc tot mai mult,pregatinduse pentru o noua
ponta.Acuplariel,ducerea materialului de cuib preced depunerea oualor
care se produce cu 6-10 zile inainte ca puii mari sa paraseasca cuibul.
Perioada dintre doua ponte este de 30-45 zile.Unele perechi intrerup
reproducerea in perioada naparlirii (august-septembrie),altele o
continua.Acestea din urma fiin mai prolifice.
Nume album:
a7 standardul rasei voiajor american
Descriere album: Ciocul: destul de scurt, insa ramanand in proportie cu pielea capului, puternic, bont, cu mandibulele drepte si aproape egale ca grosime. Este indreptat in jos facand un unghi de 45 de grade cu orizontala. Culoarea sa este asortata culorii penajului. Carunculele nazale: destul de dezvoltate, cu textura fina.Ele umplu golul dintre frunte si cioc, fara sa iasa in afara liniei exterioare trasata de ceafa si crestetul capului (privind din profil). Mandibula inferioara este lipsita de orice formatiune asemanatoare carunculelor. Gatul: gros, de lungime medie, bine legat de trunchi. Se ascute foarte putin de la baza spre partea superioara. Corpul: puternic, scurt, lat si adanc. Are aspect cubic. Luand porumbelul in mana vom descoperi ca este mult mai greu decat ne-am imaginat. Pieptul este proeminent si lat ( de aproximativ 14 cm intre incheieturile aripilor). Sternul, lung si acoperit bine cu muschi masivi si elastici, se curbeaza putin spre abdomen. Spatele este lat si drept, crupionul puternic. Aripile: strans lipite de corp, proportionale ca marime cu celelalte regiuni corporale. Remigele primare se odihnesc pe coada, aproape atingandu-se la varfuri. Cele secundare trebuie sa acopere bine spatele si crupionul. Coada: este scurta, alcatuita din 12 rectrice puternice, sustinute de pene spracodale si subcodale bine dezvoltate, purtata strans, astfel ca ajunge la varf de grosimea unei pene si jumatate. Este mai lunga cu aproximativ 2 cm decat varful aripii. Ca pozitie, coada continua linia inclinata (intr-un unghi de 12 grade) a spatelui. Picioarele: de lungime medie, cu aplomb mare, sunt pozitionate putin inclinat, din spate spre inainte. Au osatura puternica, iar coapsele bine acoperite de muschi. Genunchii si fluierele picioarelor sunt lipsite de pene. Degetele sunt drepte, puternice, corect crescute. Culoarea unghiilor corespunde cu cea a ciocului. Penajul: neted, matasos, strans lipit de corp. Penajul trebuie sa fie curat, fara semne de infestatie cu paraziti. Remigele sunt late, puternice, acoperindu-se bine unele pe celelalte. Penele supracodale si cele subcodale sunt lungi, acoperind bine rectricele. Culori:varietatile de culoare sunt foarte variate intalnindu-se porumbei unicolori, baltati, pestriti, capaciti, albi cu cozile colorate, etc. Defecte grave: corp mic, subtire, stern stramb, cap nedezvoltat sau cu denivelari, pozitia corpului verticala, caruncule nazale incretite sau prea mici, gat subtire, aripi trenate. Bibliografie: Rase de porumbei - Culegere de standarde; Autor, Cosmin Popa; Editura Universitas XXI, Iasi, 2003.Aspecte generale
Denumirea rasei: Giant Homer/American giant homer.
Originea: a fost creat in SUA la inceputul secolului XX, cu scopul de a fi crescut in ferme de mari dimensiuni, pentru productia de carne.
Categoria: apartine grupei porumbeilor utilitari.
Dimensiuni corporale: greutate:-masc-1000gr,fem 940gr Lt=24-27 cm.
Marimea inelului:10.
Standard
Impresia generala: este un porumbel de talie mijlocie spre mare, cu pozitia corpului inclinata, nemotat, neancaltat, fara cravata. Este asemanator cu porumbelul calator, insa este mai mare, mai puternic.
Tinuta: porumbelul este deosebit de puternic, alert, parand increzator si totodata dur, aspru. Nu trebuie sa fie prea gras ori slab si nici sperios sau excesiv de linistit (plictisit).Din modul in care se imbina diferitele regiuni corporale trebuie sa rezulte armonie, vigoare.
Capul: deosebit de puternic. Din profil se observa ca linia exterioara a acestuia 9de la varful ciocului la ceafa) este una curba cu deschidere destul de mare.. Crestetul capului nu trebuie sa fie ingust sau plat. Fruntea si ceafa sunt late, rotunjite dar nu bombate. Privind din fata se observa cum fruntea descreste foarte putin ca latime spre baza ciocului.
Ochii: au privirea crancena, apriga. Sunt apreciati porumbeii care au ochii rubinii indiferent de culoarea penajului, desi sunt acceptati si ochii negri la varietatile albe sau baltate sau ochii orange pentru albastri si guti.
Genele: cat mai discrete, aproape inexistente. Va urma......
3 comentarii
Trimite mesajÎnapoiNu poți trimite un mesaj fără conținut!Nu este permisă folosirea de cod HTML in mesaje.Mesajul nu a fost trimis din motive de securitate. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.roMesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.roMesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Ati trimis prea multe mesaje in ultimul timp.A apărut o eroare în timpul trimiterii mesajului. Vă rog încercați din nou.Mesajul a fost trimis.
Denumirea rasei: Giant Homer/American giant homer.
Originea: a fost creat în SUA la începutul secolului XX, cu scopul de a fi crescut în ferme de mari dimensiuni, pentru
producția de carne.
Categoria: aparține grupei porumbeilor utilitari.
Dimensiuni corporale: greutate: - masc - 1000gr -fluctuatie 850-1130gr, fem 940gr -fluctuatie 800-1030 gr,inaltime 25-28 cm,lungime 24-26.5 cm,latime piept 12,5-15 cm.
Marimea inelului:10.
Impresia generală: este un porumbel de talie mijlocie spre mare, cu poziția corpului înclinată, nemotat, neâncălțat, fără
cravată. Este asemanator cu porumbelul călător, însă este mai mare, mai puternic.
Ținuta: porumbelul este deosebit de puternic, alert, părând încrezator și totodată dur, aspru. Nu trebuie să fie prea gras ori
slab și nici sperios sau excesiv de liniștit (plictisit).Din modul în care se imbină diferitele regiuni corporale trebuie să rezulte
armonie, vigoare. Capul: deosebit de puternic. Din profil se observă că linia exterioară a acestuia 9 de la vărful ciocului la
ceafă) este una curbă cu deschidere destul de mare.. Creștetul capului nu trebuie să fie ingust sau plat. Fruntea și ceafa
sunt late, rotunjite dar nu bombate. Privind din fată se observă cum fruntea descrește foarte puțin ca lațime spre baza
ciocului.
Ochii: au privirea crăncenă, aprigă. Sunt apreciați porumbeii care au ochii rubinii indiferent de culoarea penajului, deși sunt
acceptați și ochii negri la varietățile albe sau balțate sau ochii orange pentru albastri și guti.
Genele: căt mai discrete, aproape inexistente
Ciocul: destul de scurt, însă rămănând în proporție cu pielea capului, puternic, bonț, cu mandibulele
drepte și aproape egale ca grosime. Este îndreptat în jos făcând un unghi de 45 de grade cu
orizontala. Culoarea sa este asortată culorii penajului. Cărunculele nazale: destul de dezvoltate, cu
textură fină.Ele umplu golul dintre frunte și cioc, fără să iasă în afara liniei exterioare trasată de
ceafă și crestetul capului (privind din profil). Mandibula inferioară este lipsită de orice formațiune
asemănătoare carunculelor. Gâtul: gros, de lungime medie, bine legat de trunchi. Se ascute foarte
puțin de la baza spre partea superioară. Corpul: puternic, scurt, lat și adânc. Are aspect cubic.
Luând porumbelul în mănă vom descoperi că este mult mai greu decăt ne-am imaginat. Pieptul
este proeminent și lat ( de aproximativ 14 cm între încheieturile aripilor). Sternul, lung și acoperit bine cu mușchi masivi și
elastici, se curbează puțin spre abdomen. Spatele este lat și drept, crupionul puternic. Aripile: străns lipite de corp,
proporționale ca mărime cu celelalte regiuni corporale. Remigele primare se odihnesc pe coadă, aproape atingându-se la
vărfuri. Cele secundare trebuie să acopere bine spatele și crupionul. Coada: este scurtă, alcătuită din 12 rectrice
puternice, susținute de pene spracodale și subcodale bine dezvoltate, purtată străns, astfel că ajunge la vărf de grosimea
unei pene și jumătate. Este mai lungă cu aproximativ 2 cm decăt vărful aripii. Ca poziție, coada continuă linia înclinată
(într-un unghi de 12 grade) a spatelui. Picioarele: de lungime medie, cu aplomb mare, sunt poziționate puțin înclinat, din
spate spre înainte. Au osătura puternică, iar coapsele bine acoperite de mușchi. Genunchii și fluierele picioarelor sunt
lipsite de pene. Degetele sunt drepte, puternice, corect crescute. Culoarea unghiilor corespunde cu cea a ciocului.
Penajul: neted, mătăsos, străns lipit de corp. Penajul trebuie să fie curat, fără semne de infestație cu paraziți. Remigele
sunt late, puternice, acoperindu-se bine unele pe celelalte. Penele supracodale și cele subcodale sunt lungi, acoperind
bine rectricele. Culori:varietățile de culoare sunt foarte variate întălnindu-se porumbei unicolori, baltați, pestriți, capaciți,
albi cu cozile colorate, etc.Defecte minore-gat scurt,crupa ingusta,pozitia cozii,picioare si degete subtiri,culoare penaj,culoare ciocului diferita de cea a ghearelor Defecte grave: corp prea mic sau prea mare,corp subțire,forma atipica,picioare lungi, stern strâmb, cap nedezvoltat sau cu denivelări,crestet ingust sau plat,cap patrat, poziția
corpului verticală,pozitia gatului neverticala,cioc lung si subtire,mandibula mult mai mica fata de cealalta,ochi alb ,piept ingust si plat sau prea coborat spre sol,coada lata si lunga,căruncule nazale încretite sau prea mici, gât subțire, aripi trenate,penaj murdar.
3 comentarii...
Share on linkedin Share on facebook Share on twitter Share on email More Sharing Services
Ciocul: destul de scurt, insa ramanand in proportie cu pielea capului, puternic, bont, cu mandibulele drepte si aproape egale ca grosime. Este indreptat in jos facand un unghi de 45 de grade cu orizontala. Culoarea sa este asortata culorii penajului. Carunculele nazale: destul de dezvoltate, cu textura fina.Ele umplu golul dintre frunte si cioc, fara sa iasa in afara liniei exterioare trasata de ceafa si crestetul capului (privind din profil). Mandibula inferioara este lipsita de orice formatiune asemanatoare carunculelor. Gatul: gros, de lungime medie, bine legat de trunchi. Se ascute foarte putin de la baza spre partea superioara. Corpul: puternic, scurt, lat si adanc. Are aspect cubic. Luand porumbelul in mana vom descoperi ca este mult mai greu decat ne-am imaginat. Pieptul este proeminent si lat ( de aproximativ 14 cm intre incheieturile aripilor). Sternul, lung si acoperit bine cu muschi masivi si elastici, se curbeaza putin spre abdomen. Spatele este lat si drept, crupionul puternic. Aripile: strans lipite de corp, proportionale ca marime cu celelalte regiuni corporale. Remigele primare se odihnesc pe coada, aproape atingandu-se la varfuri. Cele secundare trebuie sa acopere bine spatele si crupionul. Coada: este scurta, alcatuita din 12 rectrice puternice, sustinute de pene spracodale si subcodale bine dezvoltate, purtata strans, astfel ca ajunge la varf de grosimea unei pene si jumatate. Este mai lunga cu aproximativ 2 cm decat varful aripii. Ca pozitie, coada continua linia inclinata (intr-un unghi de 12 grade) a spatelui. Picioarele: de lungime medie, cu aplomb mare, sunt pozitionate putin inclinat, din spate spre inainte. Au osatura puternica, iar coapsele bine acoperite de muschi. Genunchii si fluierele picioarelor sunt lipsite de pene. Degetele sunt drepte, puternice, corect crescute. Culoarea unghiilor corespunde cu cea a ciocului. Penajul: neted, matasos, strans lipit de corp. Penajul trebuie sa fie curat, fara semne de infestatie cu paraziti. Remigele sunt late, puternice, acoperindu-se bine unele pe celelalte. Penele supracodale si cele subcodale sunt lungi, acoperind bine rectricele. Culori:varietatile de culoare sunt foarte variate intalnindu-se porumbei unicolori, baltati, pestriti, capaciti, albi cu cozile colorate, etc. Defecte grave: corp mic, subtire, stern stramb, cap nedezvoltat sau cu denivelari, pozitia corpului verticala, caruncule nazale incretite sau prea mici, gat subtire, aripi trenate. Bibliografie: Rase de porumbei - Culegere de standarde; Autor, Cosmin Popa; Editura Universitas XXI, Iasi, 2003.Aspecte generale
Denumirea rasei: Giant Homer/American giant homer.
Originea: a fost creat in SUA la inceputul secolului XX, cu scopul de a fi crescut in ferme de mari dimensiuni, pentru productia de carne.
Categoria: apartine grupei porumbeilor utilitari.
Dimensiuni corporale: greutate:-masc-1000gr,fem 940gr Lt=24-27 cm.
SI MENTIONEZ SA NU FIE GREUTATEA MAI MARE SI DIMENSIUNI MAI MARI PT CA ATUNCIA NU MAI E CONFORM STANDARDULUI ACESTEI RASE CUM POVESTESC MULTI CRESCATORI DIN ROMANIA CA DETIN PASARI MAI MARI CA GREUTATE SI CA ASPECT FIZIC INSEAMNA CA SINT GISTE
Marimea inelului:10. 11
Standard
Impresia generala: este un porumbel de TALIE MIJLOCIE SPRE MARE, cu pozitia corpului inclinata, nemotat, neancaltat, fara cravata. Este asemanator cu porumbelul calator, insa este mai mare, mai puternic.
Tinuta: porumbelul este deosebit de puternic, alert, parand increzator si totodata dur, aspru. Nu trebuie sa fie prea gras ori slab si nici sperios sau excesiv de linistit (plictisit).Din modul in care se imbina diferitele regiuni corporale trebuie sa rezulte armonie, vigoare.
Capul: deosebit de puternic. Din profil se observa ca linia exterioara a acestuia 9de la varful ciocului la ceafa) este una curba cu deschidere destul de mare.. Crestetul capului nu trebuie sa fie ingust sau plat. Fruntea si ceafa sunt late, rotunjite dar nu bombate. Privind din fata se observa cum fruntea descreste foarte putin ca latime spre baza ciocului.
Ochii: au privirea crancena, apriga. Sunt apreciati porumbeii care au ochii rubinii indiferent de culoarea penajului, desi sunt acceptati si ochii negri la varietatile albe sau baltate sau ochii orange pentru albastri si guti.
Genele: cat mai discrete, aproape inexistente
HRANA PORUMBEILOR
Descriere album: Nutrienti care se folosesc in hrana porumbeilor
Cunoscand necesarul organismului unui porumbel in principii nutritive,in substante minerale si vitamine,este util sa se stie cum trebuie alcatuita o ratie de hrana pentru a raspunde cat mai complet unui organism in crestere si dezvoltare sau al unui organism care sa fie capabil sa produca energia necesara zborurilor etc.
In principiu ,o ratie bine echilibrata trebuie sa cuprinda 45-50% graunte de cereale(porumb,orz,ovaz,grau,secara,etc..)7-8-10% seminte de oleaginoase (floarea-soarelui,canepa,rapita etc..)
Stabilirea ratiei si alegerea grauntelor celor mai potrivite se fac cu mult discernamant ,cerand o buna cunostere a nevoilor organismului in perioada data.In functie de scop,de sezon,se pot da mai multe cereale sau dimpotriva acestea se reduc; se mareste cantitatea de leguminoase ,la nevoie se adauga oleaginoase s.a.m.d
Cereale
In alcatuirea unei ratii pentru porumbei ,vor intra in mai mare proportie grauntele de cereale.Acestea au cam 70% hidrati de carbon(glucide),8-12% substante proteice so 2-8% lipide,putine substante minerale(1,5-4%) si cantitati apreciabile de vitamine E si B,insa sunt sarace in carotene(pro-vitamina A),cu exceptia porumbului galben ,care e ceva mai bogat.
GRIUL. Este cautat de porumbei,dar trebuie dat cu multa chibzuinta,pentru ca fiind bogat in hidrati de carbon,favorizeaza ingrasarea si sterilitatea masculilor.
PORUMBUL. De asemenea este cereala apreciata ,este un furaj cu putere energetica mare ,fiind bogat in proteine si glucide;avand si o cantitate oarecare de carotene,mareste pofta de mancare si ridica digestibilitatea ratiei.De preferat este sa se dea porumbeilor porumb cu bobul mic.Porumbul are valoare calorica mare , administrat in cantitati mari duce la ingrasare.
OVAZUL. Desi nu le place porumbeilor este un furaj bogat in feruginoase ,se asimileaza usor si contribuie la formarea unor pene de calitate ,netede si unsuroase.Este bine ca ovazul sa se dea in hrana porumbeilor in special iarna,adica in perioada de asteptare a viitorului sezon sportiv;el ajuta ca zburatoarele sa fie usoare dar cu muschi tari.In acelasi timp ,este un tonifiant al sangelui si al sistemului nervos.Are insa un usor effect de franare a ouatului la porumbei;asadar in perioada ouatului ar fi bines a fie redus.
ORZUL,se recomanda sa se dea in hrana porumbeilor obositi dupa concursuri ,dupa gonire la cuib etc..
Amestecul de orz si ovaz constituie o hrana foarte buna pentru lunile ianuarie si februarie .Este bine sa nu se dea in hrana tineretului deoarece varfurile ascutite ale boabelor pot produce raniri pe traiectul digestiv.
Grauntele decorticate de ovaz si orz ,se recomanda sa se administreze pentru actiunea lor linistitoare ,pentru neutralizarea efectului produs de unele seminte excitante.Orzul, mai ales ,are actiune calmanta asupra stomacului si este eficace in oprirea fermentatiilor intestinale ,in combaterea diareei.
Secara are valoare nutritiva ceva mai redusa decat graul sau porumbul ,dar nu prea este pe placul porumbeilor.
Leguminoase:
Boabele de leguminoase sunt bogate mai ales in substante proteice (22-40%) dar au grasimi putine (1-5%); au mai multe minerale decat cerealele,fiind bogate mai ales in saruri de fosfor si calciu;ele contin cantitati mai mari decat cerealele vitamine din grupa B, in special vitamina B1,dar mai putin carotene.
Mazarea contine 22-26% proteina,50-52% substante neazotate,1-2% lipide si 4-5% celuloza.Avand digestibilitate ridicata ,ea poate sa intre in ratie in proportie de 15-20%, iar in amestec cu borceagul pana la 50-54% .Fiind bogata in substante minerale ea are,alaturi de porumb ,actiune favorabila asupra dezvoltarii organismului ,mareste rezistenta la eforturi,ajutand la reducerea oboselii.De retinut ca bobul de mazare verde are actiune diareica.
Mazarichea ,prin continutul sau ,actioneaza asupra sistemului nervos.Ea poate intra in ratie pana a 20% ,desi unii columbofili introduc in ratie pana la 60-70 sau chiar 80%,dar in acest caz cu borceag,deci in amestec cu grasime.Se va avea grija deosebita ca introducerea acesteia in ratie sa se faca treptat ,cantitatile majorandu-se saptamanal.Introdusa in ratie fara pregatirea tubului digestiv,mazarichea produce tulburari intestinale ;fecalele devin vascoase,cleioase,urat mirositoare. NU se recomanda in hrana porumbeilor tineri ,intrucat uneori produce congestii intestinale.
Soia.Desi foarte bogata in proteine ,nu se recomanda sa se dea in hrana porumbeilor ,intrucat poate produce tulburari manifestate prin schiopaturi ,ologeala etc..
Lintea are o valoare nutritive ridicata :30-32% proteine ,fiind si destul de bogata in saruri minerale(calciu, fosfor, fier asimilabil etc).Se poate introduce in ratie in cantitate de 5-10% ,avand actiune de inviorare a porumbeilor obositi.
Oleaginoase:
Nutreturile mai bogate in lipide sunt semintele oleaginoase;ele contin aproximativ 34,2% lipide, 24,3% proteine,22,55 substante extractive neazotate (in care intra si glucidele) si vitamina A .Dintre acestea amintim semintele de canepa ,in ,floareasoarelui si rapita.
Semintele de oleaginoase se recomanda sa se administreze in deosebi in timpul neparlirii ,avand actiune de stimulare a cresterii penelor ,fapt care ajuta la scurtarea perioadei respective.Datorita actiunii favorabile asupra cresterii penelor ,aceste seminte se dau in amestec ,in perioada premergatoare participarii la expozitii ,conferind penelor un luciu frumos.Ele stimuleaza ouatul si maresc procentul de fecunditate si ecloziune.Au usor effect laxativ, drept pentru care se administreaza si ca depurative.Aceste seminte pot intra in ratie in proportie de 5-7%,cunoscand ca excesul lor poate produce ,mai ales vara anumite tulburari :indispozitie,febra,congestia ficatului ;ca atare ,ele trebuie dozate foarte atent,in special in perioada concursurilor.
Floarea-soarelui fiind foarte bogata in proteine si ulei ,cu continut de sulf usor asimilabil ,are actiune deosebit de favorabila in cresterea penelor ;ca atare, se recomanda ca in perioada naparlirii sa fie prezenta in ratie in proportie de 5-6%
Rapita,semintele acestei plante sunt utilizate in hrana porumbeilor pentru continutul bogat de calciu ,magneziu,acid fosforic,sulf asimilabil ,precum si in substante grase (cca 38%).In cantitati mici (3-5% din ratie) au effect stimulator ;invioreaza ,prin marirea activitatii diferitelor functii vitale.
Rapita rosie ,desi contine mai putin sulf si fosfor ,stimuleaza activitatea sistemului nervos si mareste forta de zbor ;se va da in cantitati mici:1/4 dintr-un degetar pe zi pe cap de porumbel,in amestec timp de 8-10 zile in perioada premergatoare zborurilor .Rapita ,fiind foarte hidrofila si mucegaind usor ,se va pastra in locuri uscate si in cantitati mici .
Cinepa, semintele acestei plante plac foarte mult porumbeilor ,fiind bogate in substante proteice ,lipide si saruri minerale usor asimilabile;au actiune excitanta asupra instinctului genezic;se dau in ratie circa
CE NU STIAI DESPRE PORUMBEI
Descriere album: În ciuda aspectului delicat, zboară cu uşurinţă pe distanţe enorme. Adaugă farmec unor oraşe ca Veneţia sau, de ce nu, Sibiu şi Braşov, în pieţele cărora se simt ca acasă. Simbol al păcii şi al iubirii, porumbeii sunt răspândiţi pe tot Globul.
Fideli toată viaţa
Porumbeii rămân fideli unei singure partenere, ceea ce i-a transformat în simbolul dragostei. În situaţii normale, nu-şi schimbă perechea până la sfârşitul vieţii. Porumbelul şi porumbiţa îşi construiesc cuibul în copaci, în podurile caselor sau direct pe pământ. Clocesc pe rând ouăle timp de 18 zile.
Îşi "alăptează" puii
Când ies din ou, puii sunt golaşi şi neputincioşi. Porumbiţa îi hrăneşte cu un lichid alb, pe care îl secretă din guşă. Acest mod de hrănire este tipic porumbeilor şi păsării flamingo. Se pare că „laptele” este secretat când se apropie ieşirea puilor din ou.
După un timp, laptele se transformă într-un fel de brânză, la care se adaugă şi hrană semidigerată, alcătuită din seminţe şi fructe, „preparată” tot în guşa părinţilor.
12 curiozităţi despre porumbei
- Zboară uşor pentru că oasele lor sunt pline de aer.
- Porumbeii sunt singurele păsări care „aspiră” apa de băut şi nu trebuie să-şi dea capul pe spate pentru a înghiţi.
-Văd în culori şi percep lumina ultravioletă.
- Sunt folosiţi în misiunile de salvare de pe ocean, fiind antrenaţi să vadă vestele roşii sau portocalii ale naufragiaţilor.
- Pot zbura cu până la 70 km/h şi parcurg într-o zi 800-900 de km.
- Sunt printre puţinele vietăţi capabile să-şi recunoască reflexia în oglindă.
- Porumbelul voiajor are un foarte bun simţ al orientării. El se poate întoarce de unde a plecat chiar şi de la 2.000 de kilometri distanţă.
- Simbolizează pacea interioară, armonia şi împăcarea.
- În sălbăticie trăiesc 10 ani şi 25 de ani dacă sunt domesticiţi.
- Au fost domesticiţi acum 5.000 de ani, în scop ornamental sau pentru a transporta mesaje.
- Pasărea dodo (dispărută în secolul al XVII-lea) făcea parte din familia porumbe lor
bine de stiut
Descriere album: Porumbeii sunt pasari monogame adica traiesc in perechi.Maturitatea
sexuala o ating la varsta de 5-7 luni,iar reproducerea o incep la 8
luni,cand sunt dezvoltati fizic.
Crescatorul va potrivi perechile pentru reproductie.Perechile se inchid
pentru scurt timp in boxe pentru imperechere sau chiar in cele de
cuibarit,pentru ca partenerii sa se obisnuiasca unul cu altul si sa se
obisnuiasca cu cuibul ce lea fost dat.
Femela depune in cuib,intr-o perioada de imperechere,doua oua albe si
lucioase.Primul ou il depune dupa 10-12 zile de la imperechere,iar al
doilea la un interval de 44 de ore.Greutatea unui ou este de circa
22-28g.
Clocitul incepe dupa depunerea celui de-al doilea ou si se face de
catre parteneri cu schimbul.Masculul cloceste ziua intre orele 9-18,iar
restul timpului femela.Dupa 3-4 zile de la inceperea clocirii,la
ovoscop (dispozitiv pentru examinarea embrionilor din ou),se poate
vedea daca ouale au fost fecundate sau nu.
Pe parcursul clocitului culoarea cojii oualor devine tot mai inchisa la
culoare.
Puii eclozeaza dupa 17-18 zile de la clocire si au greutatea in functie
de rasa,aproximativ 16-22g.
Dupa 15 zile de la clocire,in faza terminala a clocitului,in gusa
masculului si a femelei,incepe o secretie de lapte de porumbel,secretie
reglata pe cale hormonala.Sub influienta hormonului hipofizar,in timpul
clocitului peretele intern al gusii se ingroasa mult,epiteliul sau
creste si se exfoliaza.In urma acestui proces,Se aduna in gusa o
secretie galbena,ca si o pasta,care contine celule epiteliale,picaturi
de grasime si apa.
Puii,in primele 4-5 zile,primesc doar lapte de porumbel.De la a 5-a
zi,pe langa acel lapte,parintii le dau puilor si seminte inmuiate in
gusa,a caror cantitate se mareste in functie de varsta puilor.
Secretia laptelui se opreste cand puii ajung la varsta de 12-14
zile,cand acestia deja primesc doare seminte inmuiate.
Hranirea puilor o fac prin regurgitare,puii isi introduc ciocul in gura
parintilor,iar acestia prin regurgitare la dau hrana.
Parintii isi acopera puii in primele 8-10 zile de la ecloziune.
La varsta de 6 zile,puii incep a se imbraca in pene,iar parintii ii
parasesc tot mai mult,pregatinduse pentru o noua
ponta.Acuplariel,ducerea materialului de cuib preced depunerea oualor
care se produce cu 6-10 zile inainte ca puii mari sa paraseasca cuibul.
Perioada dintre doua ponte este de 30-45 zile.Unele perechi intrerup
reproducerea in perioada naparlirii (august-septembrie),altele o
continua.Acestea din urma fiin mai prolifice.
a7 standardul rasei voiajor american
Descriere album: Ciocul: destul de scurt, insa ramanand in proportie cu pielea capului, puternic, bont, cu mandibulele drepte si aproape egale ca grosime. Este indreptat in jos facand un unghi de 45 de grade cu orizontala. Culoarea sa este asortata culorii penajului. Carunculele nazale: destul de dezvoltate, cu textura fina.Ele umplu golul dintre frunte si cioc, fara sa iasa in afara liniei exterioare trasata de ceafa si crestetul capului (privind din profil). Mandibula inferioara este lipsita de orice formatiune asemanatoare carunculelor. Gatul: gros, de lungime medie, bine legat de trunchi. Se ascute foarte putin de la baza spre partea superioara. Corpul: puternic, scurt, lat si adanc. Are aspect cubic. Luand porumbelul in mana vom descoperi ca este mult mai greu decat ne-am imaginat. Pieptul este proeminent si lat ( de aproximativ 14 cm intre incheieturile aripilor). Sternul, lung si acoperit bine cu muschi masivi si elastici, se curbeaza putin spre abdomen. Spatele este lat si drept, crupionul puternic. Aripile: strans lipite de corp, proportionale ca marime cu celelalte regiuni corporale. Remigele primare se odihnesc pe coada, aproape atingandu-se la varfuri. Cele secundare trebuie sa acopere bine spatele si crupionul. Coada: este scurta, alcatuita din 12 rectrice puternice, sustinute de pene spracodale si subcodale bine dezvoltate, purtata strans, astfel ca ajunge la varf de grosimea unei pene si jumatate. Este mai lunga cu aproximativ 2 cm decat varful aripii. Ca pozitie, coada continua linia inclinata (intr-un unghi de 12 grade) a spatelui. Picioarele: de lungime medie, cu aplomb mare, sunt pozitionate putin inclinat, din spate spre inainte. Au osatura puternica, iar coapsele bine acoperite de muschi. Genunchii si fluierele picioarelor sunt lipsite de pene. Degetele sunt drepte, puternice, corect crescute. Culoarea unghiilor corespunde cu cea a ciocului. Penajul: neted, matasos, strans lipit de corp. Penajul trebuie sa fie curat, fara semne de infestatie cu paraziti. Remigele sunt late, puternice, acoperindu-se bine unele pe celelalte. Penele supracodale si cele subcodale sunt lungi, acoperind bine rectricele. Culori:varietatile de culoare sunt foarte variate intalnindu-se porumbei unicolori, baltati, pestriti, capaciti, albi cu cozile colorate, etc. Defecte grave: corp mic, subtire, stern stramb, cap nedezvoltat sau cu denivelari, pozitia corpului verticala, caruncule nazale incretite sau prea mici, gat subtire, aripi trenate. Bibliografie: Rase de porumbei - Culegere de standarde; Autor, Cosmin Popa; Editura Universitas XXI, Iasi, 2003.Aspecte generale
Denumirea rasei: Giant Homer/American giant homer.
Originea: a fost creat in SUA la inceputul secolului XX, cu scopul de a fi crescut in ferme de mari dimensiuni, pentru productia de carne.
Categoria: apartine grupei porumbeilor utilitari.
Dimensiuni corporale: greutate:-masc-1000gr,fem 940gr Lt=24-27 cm.
Marimea inelului:10.
Standard
Impresia generala: este un porumbel de talie mijlocie spre mare, cu pozitia corpului inclinata, nemotat, neancaltat, fara cravata. Este asemanator cu porumbelul calator, insa este mai mare, mai puternic.
Tinuta: porumbelul este deosebit de puternic, alert, parand increzator si totodata dur, aspru. Nu trebuie sa fie prea gras ori slab si nici sperios sau excesiv de linistit (plictisit).Din modul in care se imbina diferitele regiuni corporale trebuie sa rezulte armonie, vigoare.
Capul: deosebit de puternic. Din profil se observa ca linia exterioara a acestuia 9de la varful ciocului la ceafa) este una curba cu deschidere destul de mare.. Crestetul capului nu trebuie sa fie ingust sau plat. Fruntea si ceafa sunt late, rotunjite dar nu bombate. Privind din fata se observa cum fruntea descreste foarte putin ca latime spre baza ciocului.
Ochii: au privirea crancena, apriga. Sunt apreciati porumbeii care au ochii rubinii indiferent de culoarea penajului, desi sunt acceptati si ochii negri la varietatile albe sau baltate sau ochii orange pentru albastri si guti.
Genele: cat mai discrete, aproape inexistente. Va urma......
3 comentarii